Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Nou cadru de supraveghere financiară internaţională

16 Martie 2010




Comisia Europeană a cerut statelor membre să-şi exprime punctul de vedere privitor la acest nou cadru. Consultările publice se vor încheia anul viitor, în ianuarie şi se vor concretiza, cel mai probabil, cu un cadru legal unificat care se va aplica băncilor aflate în dificultate din interiorul Uniunii Europene.


În ceea ce priveşte noul cadru de supraveghere financiară din Uniunea Europeană, discuţiile sunt în desfăşurare, în special în următoarele domenii: modificarea acquis-ului pentru a permite funcţionarea noilor autorităţi europene menţionate anterior; modificarea cerinţelor de capital, permiţând astfel EBA să stabilească un set de standarde tehnice şi să intermedieze disputele dintre supraveghetorii naţionali.


În ceea ce priveşte sistemele de garantare a depozitelor, discuţiile urmau să aibă loc în noiembrie, prognozând o creştere a sumei minime garantate de la 50.000 de euro la 100.000 de euro.


Ce recomandă comisia în privinţa Basel II?

Grupul crede că este nevoie de o revizuire fundamentală a regulilor Basel II. Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancară este invitat să modifice aceste reguli, cu accent pe: creşterea graduală a cerinţelor minime de capital; reducerea pro-ciclicităţii, de exemplu prin încurajarea provizioanelor dinamice sau a rezervelor de capital; introducerea unor reguli mai stricte pentru elementele extrabilanţiere; norme mai strânse în ceea ce priveşte managementul lichidităţilor; înăsprirea regulilor legate de controlul intern al băncilor şi de managementul de risc.


În ceea ce priveşte creşterea cerinţelor minime de capital, Directiva a fost modificată în luna mai a acestui an, permiţând includerea în propriile fonduri a instrumentelor de capital hibride.


La ora actuală au loc dezbateri foarte aprinse legate de introducerea unor cerinţe suplimentare de capital pentru creditele ipotecare denominate în forex. Propunerea nu este agreată de marea majoritate a participanţilor, din cauză că este pro-ciclică, fiind o povară în plus într-o perioadă şi aşa extrem de dificilă.


În ceea ce priveşte provizionarea dinamică (un exemplu este Banca Spaniei), Directiva privitoare la Capital prevede că provizionarea pe bază de bilanţe contabile (bazată pe pierderile efective) nu mai este potrivită şi trebuie înlocuită astfel încât să reflecte pierderile aşteptate.


Şi această propunere întâmpină o rezistenţă deosebită din partea mediului bancar.


Referitor la adoptarea unor norme mai ferme în ceea ce priveşte managementul de lichidităţi, măsurile sunt menite să asigure o echilibrare mai bună între active şi pasive. Şi, nu în ultimul rând, este propusă o rată de efect de pârghie (pe modelul Băncii Elveţiei), care ar limita expansiunea necontrolată a balanţelor băncilor în perioadele de creştere economică.


În ceea ce priveşte politicile de remunerare, Banca Naţională a României a emis Regulamentul 18/2009 care spune clar că: politica de remunerare a instituţiei de credit nu trebuie să încurajeze asumarea excesivă a riscurilor; măsurarea performanţei, ca bază pentru acordarea bonusurilor, trebuie să includă ajustări pentru riscuri, inclusiv pentru riscul de lichiditate, şi costul capitalului; instituţiile de credit trebuie să asigure un raport rezonabil între remuneraţia de bază şi bonusuri. În cazul în care este plătit un bonus semnificativ, bonusul nu trebuie să fie numai o plată în numerar directă, ci trebuie să conţină şi o componentă flexibilă, amânată, cum ar fi acţiuni, opţiuni sau alte fonduri.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite