Revista >> Martie 2010 [Nr. 123] >> Administratie publica

Birocraţia, obstacol în procesul de absorbţie a fondurilor europene

Luiza Sandu

04 Aprilie 2010

Salariile nu sunt motivante

Salariul mediu pentru personalul desemnat pentru obţinerea fondurilor europene, calculat în funcţie de răspunsurile primite, este de 956 RON. În urma analizei datelor, se pot trage următoarele concluzii: nu există o discrepanţă semnificativă între nivelul salarizării şi tipul unităţii teritorial administrative. Aceeaşi concluzie rezultă şi dacă raportăm salariul mediu la regiunile de dezvoltare.

Doar 10% din respondenţi au apreciat că personalul din cadrul UAT este într-o mare măsură pregătit. La polul opus, 18% din cei care au răspuns apreciază că personalul nu este instruit. Ca valori intermediare, 36% consideră personalul ca fiind aproximativ pregătit, iar 34% au evidenţiat faptul că acesta este pregătit într-o mică măsură.

De asemenea, a fost analizată şi percepţia asupra nivelului de pregătire a personalului în instituţiile în care s-au derulat programe de pregătire, comparativ cu instituţiile în care nu s-au desfăşurat astfel de programe. În această comparaţie, se poate observa discrepanţa dintre instituţiile în care personalul a urmat un program de pregătire în redactarea proiectelor, faţă de instituţiile în care nu s-a urmat un astfel de program. Dacă în cazul instituţiilor fără programe de pregătire, 65% din respondenţi au apreciat gradul de instruire ca fiind precar, în cazul instituţiilor în care s-au derulat proiecte, doar 28% din respondenţi au apreciat la fel gradul de instruire. O altă discrepanţă se constată în aprecierea gradului de pregătire în redactarea proiectelor. 35% din cei intervievaţi în cazul instituţiilor în care s-au organizat programe au bifat că gradul de pregătire e ridicat, faţă de 2%, în cazul instituţiilor în care nu s-au organizat astfel de programe.

80% din respondenţii din instituţiile în care s-au derulat programe de instruire apreciază rezultatul acestora ca fiind bun sau satisfăcător. La polul opus, un procent de doar 14% din totalul respondenţilor care aparţin unor instituţii în care s-au desfăşurat programe de pregătire apreciază rezultatele acestora ca fiind nesatisfăcătoare. Un procent de 6% fie nu a putut aprecia rezultatele acestor programe, fie nu a răspuns.

Referitor la modalităţile de îmbunătăţire a programelor de pregătire pentru redactarea proiectelor, 31% din cei care au oferit răspunsuri solicită un număr mai mare de studii de caz prezentate în cadrul cursurilor, detalierea procedurilor şi a programelor de finanţare. De asemenea, 30% din respondenţi consideră necesară organizarea mai multor cursuri, cu costuri mai mici pentru iniţierea şi derularea lor. Instruirea şi specializarea personalului existent reprezintă modalităţile prin intermediul cărora pot fi îmbunătăţite programele de pregătire, consideră 18% din respondenţi.

Resursele financiare locale nu prea există

Răspunsurile la întrebarea dacă există resurse financiare locale care să susţină programe de pregătire pentru redactarea proiectelor evidenţiază lipsa resurselor financiare la nivelul unităţilor administrativ teritoriale destinate susţinerii programelor de pregătire pentru redactarea proiectelor menite să aducă bani comunitari. Astfel, în cazul a 39% din respondenţi, aceste resurse lipsesc cu desăvârşire, iar pentru alţi 39% din respondenţi resursele sunt precare.

Având în vedere că 59% din respondenţi au considerat că programele de pregătire pentru accesarea fondurilor europene trebuie demarate de către Guvernul României, se poate deduce faptul că unităţile administrativ teritoriale se bazează în continuare pe administraţia centrală, nu doar pentru obţinerea resurselor financiare, ci şi în ceea ce priveşte iniţiativa de a demara astfel de programe. 55% din respondenţi plasează responsabilitatea demarării programelor de pregătire către Agenţiile de Dezvoltare. Mediul privat (instituţii şi firme specializate) a fost indicat de alţi 29% ca fiind sursa pentru astfel de programe. Guvernul României şi Agenţiile de Dezvoltare sunt apreciate de 73%, respectiv 70% din respondenţi ca având o importanţă mare în accesarea fondurilor europene.

Un procent semnificativ de 89% din totalul respondenţilor a afirmat că au cunoştinţă despre firme care asigură consultanţă în domeniul proiectelor pentru obţinerea fondurilor europene. La polul opus, doar 11% din cei intervievaţi au declarat că nu cunosc astfel de firme.

79% din totalul respondenţilor au afirmat că administraţia locală nu are capacitatea de finanţare a proiectelor cu asistenţă comunitară. În acelaşi timp, doar 13% din intervievaţi consideră că administraţia locală are o astfel de capacitate. În privinţa UAT care au capacitate de finanţare a proiectelor, 34% din respondenţi au indicat ca principal atu al acestora bugetul local care poate susţine aceste proiecte. Totuşi, 34% din respondenţi nu pot aprecia care sunt avantajele administraţiilor din care fac parte.
13% mizează pe competenţa personalului existent în primării, iar 9% pe implicarea activă a acestuia. 83% din cei care consideră că administraţia locală nu are capacitatea necesară finanţării proiectelor semnalează lipsa fondurilor. Alţi 15% nu au oferit niciun răspuns. Restul de 2% crede că administraţia locală nu are capacitate de finanţare a proiectelor pentru că nu există personal calificat care să întocmească proiectele, administraţiile centrale nu acordă sprijin, nu există instituţii bancare care să cofinanţeze proiectele sau birocraţia descurajează astfel de demersuri.