Revista >> Martie 2010 [Nr. 123] >> Administratie publica

Birocraţia, obstacol în procesul de absorbţie a fondurilor europene

Luiza Sandu

04 Aprilie 2010

Nici în cazul cofinanţării proiectelor aprobate administraţiile locale nu au resursele necesare, fapt semnalat de 55% din respondenţi. Doar 39% apreciază că există această capacitate. Comparativ cu răspunsurile menţionate mai sus, se poate observa o capacitate mai ridicată de a cofinanţa proiectele aprobate faţă de capacitatea de a le finanţa.

24% din respondenţi au apreciat că specializarea personalului în direcţia accesării fondurilor europene reprezintă una dintre principalele măsuri pentru ameliorarea capacităţii de absorbţie. Instruirea sistematică reprezintă o soluţie indicată de către 13% din respondenţi. Alocarea de fonduri (guvernamentale/de la Consiliile Judeţene) reprezintă măsura care trebuie luată într-o primă etapă în vederea ameliorării capacităţii de absorbţie în opinia a 12% din cei intervievaţi.

60% au implementat un proiect finanţat din fonduri europene

Un procent de 60% din respondenţi a afirmat că instituţia pe care o reprezintă a implementat un proiect finanţat din fonduri europene. Un număr semnificativ de respondenţi (39%) au admis că instituţia lor nu a implementat un asemenea proiect.

În cazul unităţilor administrativ teritoriale care au implementat un proiect finanţat din fonduri europene, 24% din respondenţi au plasat contextul proiectului în cadrul infrastructurii. 20% din cei care au demarat proiecte declară că fondurile au fost atrase pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea reţelei de apă potabilă. De asemenea, 11% din respondenţi au indicat programul Sapard ca principalul mod în care au fost obţinute aceste finanţări, iar 8% din respondenţi au implementat proiectele pe baza unor fonduri PHARE. Restul contextelor proiectelor ţin de platforme pentru depozitarea deşeurilor (7%), instruirea personalului (4%), servicii sociale (2%), protecţia mediului (2%), parcuri industriale (2%), IT&C (1%), programe transfrontaliere (1%), aspecte culturale (1%).

Birocraţia – obstacol în procesul de absorbţie a fondurilor

Principalele dificultăţi cu care se confruntă administraţiile locale în obţinerea fondurilor comunitare sunt, aşadar, lipsa unui program naţional de instruire a personalului desemnat să redacteze proiectele şi capacitatea bugetară redusă a primăriilor.

Deşi în 63% din primării există în organigramă personal desemnat pentru redactarea de proiecte, marea majoritate nu pot încadra mai mult de o persoană pentru acest tip de competenţă (65%), ceea ce se dovedeşte a fi insuficient pentru nevoile unităţilor administrativ teritoriale. În peste 80% din primării bugetul apare ca fiind insuficient pentru acoperirea necesităţilor de dezvoltare durabilă, fenomen care este motivat de administrarea defectuoasă a fondurilor de la bugetul central şi judeţean şi de modul în care acestea sunt alocate. Studiul a relevat că, deşi în majoritatea instituţiilor chestionate a fost derulat cel puţin un program finanţat din fonduri europene, bugetul acestor proiecte, într-o proporţie de 75%, a fost de maxim un milion de euro. Cea mai frecventă problemă întâmpinată în procesul de absorbţie a fondurilor europene este birocraţia (28%).

Incapacitatea primăriilor de a finanţa şi cofinanţa proiecte majore care pot contribui în mod real la dezvoltarea şi convergenţa României cu spaţiul comunitar, precum şi lipsa unui personal calificat care să se ocupe de redactarea, implementarea şi urmărirea acestor proiecte sunt principalele provocări cărora decidenţii politici trebuie să le răspundă.