Revista >> Septembrie 2010 [Nr. 128] >> Cercetare

Dr. Florin Buzatu, director general IFA: Propun sa consolidăm un edificiu - Fizica Romaneasca

Alexandru Batali

18 Septembrie 2010

IFA, prin mine, a continuat să reprezinte ANCS-ul în SC-ul şi managementul proiectului ELI-PP care se termină la sfârşitul acestui an. Am organizat în continuare seminarii ştiinţifice legate de ELI, dintre acestea remarcându-se cele din ciclul „Pulse and Impulse of ELI”, susţinute de Marian Apostol (IFIN-HH) şi Mihai Ganciu (INFLPR). Este foarte important să se menţină o atmosferă trans-instituţională în jurul acestui proiect european; România trebuie să participe „cu mic, cu mare”, dar mai ales cu idei şi cu tineri. Coordonarea şi fondurile necesare pregătirii aplicaţiei pentru accesarea fondurilor structurale au revenit IFIN-HH, care are în administrare şi terenul pe care se va face construcţia, directorul general Nicolae Zamfir fiind şi reprezentantul plenipotenţiar al României pentru ELI. Au fost înregistrate progrese remarcabile în acest sens şi sunt convins că proiectul se va realiza cu succes. Dacă şi în ce măsură IFA va fi solicitată să participe în continuare, rămâne la latitudinea factorilor de decizie. Cred că, până în prezent, IFA şi-a făcut cu prisosinţă datoria, atât cât s-a putut face numai cu entuziasm şi dăruire.

Pe lângă participarea la ELI, IFA reprezintă România într-o serie de proiecte de anvergură, care dau totodata dimensiunea internaţională a institutului. Ce ne puteţi spune despre rolul IFA în programul EURATOM?

EURATOM-ul, înţelegând prin aceasta participarea României la Programul european de fuziune termonucleară controlată pentru energie, reprezintă o activitate majoră a institutului. România a devenit stat asociat EURATOM începând cu 1999, în urma unei evaluări a Comisiei Europene. În conformitate cu prevederile contractului de asociere a luat fiinţă Asociaţia EURATOM-MEdC, reprezentată de Unitatea de Cercetare care preia toate obligaţiile contractuale; în această calitate a fost desemnat IFA. În baza unui contract de finanţare cu ANCS-ul, IFA asigură coordonarea unitară, ştiinţifică, economică şi administrativă a participării României la Programul EURATOM-Fuziune. În prezent, Asociaţia coordonată de IFA are ca membri următoarele instituţii: INFLPR, IFIN-HH, INOE şi recent INFM de pe Platforma Măgurele, ICSI Rm. Vâlcea, Univ. A.I. Cuza din Iaşi, Univ. din Craiova şi Univ. Tehnică din Cluj-Napoca. Realizările Asociaţiei în cei peste 10 ani de participare sunt remarcabile, atât prin rezultate tehnologice (depuneri de Wolfram şi Beriliu, detritierea apei, diagnostică gamma şi cu neutroni), cât şi teoretice (statistica particulelor încărcate, instabilităţi şi turbulenţă, magneto-hidrodinamică, date atomice şi nucleare). Principalul obiectiv al Programului EURATOM-Fuziune este, în prezent, con-strucţia reactorului de fuziune ITER de către UE împreună cu alte şase state (India, Coreea de Sud, SUA, China, Japonia şi Federaţia Rusă); ITER-ul se va construi la Cadarache (Franţa) şi este planificat să intre în funcţiune în 2018-2020. Recent, a fost stabilit cadrul de participare a instituţiilor româneşti la apelurile Agenţiei Europene „Fusion for Energy” (responsabilă cu îndeplinirea obligaţiilor asumate de UE în construcţia ITER), IFA primind practic aceleaşi atribuţii ca şi pentru Asociaţia MEdC.

Recent, institutul pe care îl conduceţi a reuşit stabilirea unui parteneriat cu Comisariatul pentru Energie Atomică şi Energii Alternative (CEA) din Franţa. Cât de important este acest acord pentru cercetarea românească? Ce dezvoltări tehnologice sunt avute în vedere prin punerea în mişcare a acestor cooperări?

CEA reprezintă, practic, cercetarea din Franţa în domeniul energiei, în special a celei nucleare, fiind o organizaţie cu peste 15.000 de angajaţi în 10 centre de cercetare şi cu un buget în 2009 de aproape 4 miliarde de euro. Încheierea Acordului General de cooperare ştiinţifică dintre IFA şi CEA în decembrie 2009, etapă prevăzută în Foaia de Parcurs a parteneriatului strategic dintre România şi Franţa, stabilită în 2008, deschide posibilitatea finanţării unor proiecte comune între instituţii de cercetare din România şi unităţi din cadrul CEA. Domeniile de cooperare vizate sunt: energia nucleară (reactoare de nouă generaţie, siguranţă nucleară, managementul combustibilului uzat şi al deşeurilor radioactive, informare şi pregătire), noi tehnologii pentru energie (pile de combustie, celule solare, stocarea energiei, hidrogen), cercetări fundamentale pentru energie (fisiune şi fuziune nucleară, materiale, mediu/climă) şi tehnologii informaţionale şi pentru sănătate (micro şi nanotehnologii, software, biotehnologii, radiobiologie şi toxicologie nulceară, radioprotecţie, imagistică medicală). Primul apel pentru propuneri de proiecte comune a fost lansat în luna mai anul acesta, în prezent fiind în curs de contractare 9 proiecte de cercetare-dezvoltare pentru următorii 3 ani. Proiectele au fost propuse de 4 institute de cercetare (INFLPR, INFM, IFIN-HH şi SCN Piteşti) şi 3 universităţi (Gh. Asachi din Iaşi, Univ. de Vest din Timişoara şi din Craiova) cu tematici în cele 3 domenii aplicative. Apelul rămâne deschis pentru acţiuni suport privind pregătirea de propuneri comune la apeluri europene.

Prin ce alte activităţi îşi consolidează IFA rolul de integrator al domeniului?

Conform misiunii asumate, IFA doreşte să contribuie la întărirea cercetării de fizică din România, care se face în principal în institutele naţionale de profil şi în universităţi. Elaborarea unei strategii în acest sens trebuie să pornească de la o evaluare a domeniului, identificându-se principalele direcţii de cercetare, potenţialul acestora în raport cu standarde internaţionale, resurse umane şi materiale disponibile, precum şi posibilul impact asupra altor domenii de interes socio-economic. Acesta este şi un prim obiectiv al proiectului „Evaluarea potenţialului românesc de cercetare în domeniul fizicii şi elaborarea strategiei naţionale de cooperare internaţională” (ESFRO) finanţat de ANCS pentru perioada sep. 2009 – aug. 2011, proiect coordonat de IFA şi care se realizează împreună cu alte 16 instituţii de cercetare şi universităţi din întreaga ţară. Rezultatele obţinute până în prezent privind evaluarea domeniului începând cu anul 2001 vor fi prezentate în cadrul unui simpozion dedicat proiectului (care se va desfăşura la IFA pe data de 5 noiembrie 2010) şi ulterior într-un raport de circulaţie internaţională. Acum lucrăm la evaluarea participării României la mari colaborări internaţionale în domeniul fizicii, pentru ca anul viitor să propunem o strategie în acest sens, precum şi propuneri de implementare. Consider acest proiect un prim pas în încercarea de „integrare” a cercetării de fizică din România, care asigură, în prezent, aproximativ o treime din vizibilitatea ştiinţifică a ţării. Depinde de noi toţi să asigurăm acestei comunităţi un randament maxim şi un viitor pe măsura trecutului.